Am fost la Alba Iulia să citesc poezie: Stand-Up Poetry, totul e fantastic cu poezia română contemporană

Nu știu ce-ați făcut voi weekendul trecut, dar eu m-am urcat în mașină și-am traversat câteva sute de kilometri pentru a participa la Festivalul de Poezie Stand-Up Poetry Alba-Iulia, organizat de Biblioteca Județeană “Lucian Blaga” Alba (și sponsorizat de Consiliul Județean Alba & sprijinit de primărie; m-am bucurat să descopăr această implicare). Am fost foarte recunoscătoare pentru invitație și, totodată, impresionată de grija pe care ne-au arătat-o. Anca Zaharia scrie un articol detaliat pe site-ul ei despre festival unde punctează niște lucruri despre care aș fi vrut să vorbesc și eu (anume, organizarea foarte bună și diversitatea poeților invitați). Însă, la fel de important, subliniază că acest festival este dovada că poezia poate și trebuie să arate că e vie. Festivalul Stand-Up Poetry Alba nu a fost doar un prilej minunat de a citi poezie, de a o promova și de a ne întâlni unii cu alții, ci și un moment bun pentru a declara o anumită însemnătate a poeziei. M-au emoționat generozitatea organizatorilor, răbdarea, grija, chiar prietenia de care au dat dovadă — și faptul că toate astea au fost făcute pentru poezia română contemporană și, implicit, și pentru poeții invitați.

Festivalul a avut loc sâmbătă, 10 iulie , iar duminică (la Lancrăm, locșorul de unde provine Lucian Blaga) Ion Mureșan a primit Premiul Național pentru Poezie “Lucian Blaga” Opera Omnia (au fost prezenți și Ioan Es Pop și Ioan Moldovan), iar tinerii poeți au citit din nou. A fost un weekend plin de versuri, voci diverse, diferite poziții și atitudini și am avut norocul ca organizarea să fie impecabilă. Stand-Up Poetry Alba a avut loc pe esplanada Muzeul Unirii, în Cetatea Alba Carolina. În spate ne-a acompaniat o expoziție a artistului plastic Antonio Doda și momentele de muzică au fost acoperite de violonistul Dan Liviu Cernat și pianistul Cristian Alexievici — toate aceste lucruri le puteți urmări și voi într-o înregistrare pe pagina de Facebook a bibliotecii: Biblioteca Județeană “Lucian Blaga” Alba (eu apar cam pe la minutul 47). Într-un cuvânt, super. Însă n-aș vrea să vă las doar cu atât. Deja găsiți suficiente informații despre cum a fost și ce s-a întâmplat, puteți vedea chiar și înregistrare, să citiți articolul Ancăi Zaharia și să urmăriți chiar site-ul Bibliotecii, bjalba.ro pentru a le observa activitatea. Anca detaliază foarte bine evenimentul în articolul ei, vorbește și despre volumul lui Nicu Alifantist, despre legătura cu publicul, promovarea bună a poeziei, acoperă totul — așa că vă invit să citiți.

Eu vreau să vă spun că m-a bucurat foarte mult că am reușit să mă întâlnesc cu niște oameni pe care deja îi admiram — pe care i-am citit și care m-au fascinat, mai întâi, prin poezie. Am luat cu mine două din cărțile mele preferate, Păsări în furtuna de nisip de Ioana Vintilă (Casa de Editură Max Blecher, 2018) și Biocharia ritual ecolatru de Mihok Tamas (FrACTalia, 2020, despre care v-am scris pe citestema.ro) din care am și citit la o întâlnire mai informală (între noi) în aceeași sâmbătă, de data aceasta de dimineață. Pe Mihok Tamas l-am ascultat citind din Biocharia, dar la Stand-Up Ioana Vintilă a citit niște poeme noi publicate în noul număr al Poesis Internațional (27/ 1, 2021).

Pe Mina Decu încă n-am citit-o, dar m-a fascinat să ascult o voce joasă, cumva puternică, care părea să se potrivească foarte bine cu versurile. Desprindere (Charmides, 2018) e pe raftul meu, de data asta cu autograf, și își așteaptă rândul (nu știu dacă chiar cuminte, eu sigur nerăbdătoare) — am admirat forța tonalității joase pentru că, la polul opus, eu citesc repede, gesticulez, sunt zgomotoasă și mă interesează și acest tip de interpretare. Și sunt, datorită ei, înarmată cu niște recomandări fascinante de literatură spaniolă.

M-am bucurat să mă întâlnesc și cu Alexandru Higyed (dealerul-librar de La Două Bufnițe care mă ajută să-mi bucur prietenii din Timișoara, din când în când) care ne-a citit din volumul lui de debut nimic personal (CDPL, 2021) și care ne-a cucerit pe mai mulți cu interpretarea lui molcomă, are capacitatea asta foarte faină de a privi cum trebuie publicul și de a-și citi poezia pe un ton care se potrivește perfect cu conținutul. Pe lângă asta, cu Alex am avut ocazia să vorbesc cel mai mult despre literatură, despre Knausgard, Dosa și alții — știam deja că este un cititor foarte bun, citește cu atenție și interpretează pe măsură, a fost o mare plăcere discuția cu el.

Din gașca CDPL am avut ocazia să mă întâlnesc și cu Ana Săndulescu (La topirea ghețarilor, 2021, CDPL, în curs de citire, sunt încântată că o s-o citesc cu un anumit context, pentru că Ana mi se pare a fi o persoană onestă, descurcăreață, are o voce subțire, dar mi se pare că știe cum să și-o impună). Și cu Savu Popa (O cameră fără prize, 2021, CDPL) care ne-a povestit despre experiențele sale de profesor, o muncă pe care i-o admir și m-a bucurat entuziasmul lui.

Am avut ocazia și să aduc un “plus de cunoaștere” unui volum de poezie deja citit — e vorba despre Larvae de Mircea Andrei Florea (Casa de Editură Max Blecher, 2020, despre care v-am scris deja). Mi s-a părut că am întrevăzut un element nou, ceva care semăna mult cu lascivitatea, după ce l-am ascultat pe M. A. Florea citind — o voce joasă și sigură care pare să se strecoare prin orice zgomot de fond.

Și poate că cel mai tare m-am bucurat să o întâlnesc pe cititoarea, poeta, femeia asta minunată – Zaharia, care vă scrie des și vă întreabă recurent, Tu ce citești azi? Am avut ocazia să vorbim puțin despre Revista Golan și să aflu mai multe despre ea. Și a făcut ceva ce eu încă nu reușesc, a citit din Eu n-am trăit războiul (CDPL, 2021, am scris pe citestema.ro despre ea). Îi dau târcoale de mult timp pentru citirile mele de sâmbătă, dar încă nu răzbat pentru că, așa cum i-am spus și ei, am o relație (încă) prea intimă cu cartea asta. Dar, cumva, ascultând-o pe Anca citind, am prins ceva curaj.

Citirile care mi-au plăcut cel mai mult? Vlad Drăgoi și Teona Galgoțiu. Din motive diferite, dar mă întorc la ceva ce a spus Drăgoi la un moment dat, și mie-mi place când cineva știe să-și citească poezia. Vlad mi se pare că ar putea cuceri orice public, oriunde, și l-am mai urmărit în videopoeme așa că nu am fost surprinsă, cât fascinată și pe alocuri chiar distrată (în sens bun) de performance (ne-a citit și din Aer păsări bere, 2020, OMG Publishing, eu am adus la semnat și Eschiva, o reeditare la CDPL, 2021 — cu ediție sonoră, deci îl puteți asculta și voi). Iar cartea Teonei Galgoțiu deja o citisem (Mă uit înapoi și dispare, OMG Publishing 2020), dar m-a dat pe spate dezinvoltura Teonei și lejeritatea cu care a zburat prin poeme și am avut ocazia s-o ascult citind și ceva publicat pe mafia sonetelor.

Cel mai tare, însă, m-a emoționat poetul Răzvan Andrei care a numărat 24 de secunde pentru un băiat (24 de ani, din N-V Spaniei, infirmier) omorât în bătaie (crimă din homofobie; numele lui era Samuel). Am numărat în mintea mea odată cu Răzvan și mi s-a făcut inima cât un purice. După ce a citit din cartea sa, Jazz pentru iguane, Curtea Veche Publishing, 2019, am aplaudat tare, dar tot ce-mi doream era să-l îmbrățișez foarte strâns. Cred că citirea lui m-a marcat cel mai tare la acest festival și știu deja că o să mă apropii cu grijă (și cu mult context) de volumul său. Mai mult decât atât, m-a aruncat într-o stare greoaie, dar totodată utilă — o zonă din care sper să pot ieși cu rezultate folositoare, deși încă nu îmi dau seama ce poate însemna asta.

Radu Nițescu ne-a citit din Dialectica Urșilor (poți descărca PDF gratuit pe maxblecher.ro) și ceva nou, în timp ce eu plimbam plasa de la Blecher cu un vers din Satao. Un poet pe care nu l-am citit deloc și care mi-a stârnit interesul la Stand-Up e Vlad Moldovan (cel mai recent volum la OMG Publishing 2021, Ezoezo, din care ne-a și citit). O poetă pe care nu o știam deloc a fost Jesica Baciu (ne-a citit din Jes apărută la ed. Nemira, Vorpal, 2020). Nici pe Ana Donțu nu am citit-o încă deloc, dar o aveam în vizor cu Cadrul 25 (Casa de Editură Max Blecher, 2015).

Pe toți aceștia vă invit să-i descoperiți dacă nu ați făcut-o deja. O să urmăresc viitoarele proiecte ale Bibliotecii Județene “Lucian Blaga” Alba, chiar dacă ne separă distanța asta foarte mare, însă am fost încântată de inițiativă, de organizare, de tot acest efort pentru poezie.

De aceea zic că, pe lângă organizarea foarte bună, marele plus al acestui festival a fost și diversitatea. Au venit poeți din diverse colțuri ale țării, unii la debut, alții deja prezenți de mult pe scena poeziei române, mulți pe care-i știam/citisem, alții pe care i-am descoperit la festival (Bogdan Rostaș, Bogdan Tiutiu, Ligia Dimitriu de exemplu) și chiar nepublicați încă (Miruna Romanciuc, Teona Farmatu, Mihnea Bâlici, Gabriela Vieru) – toți tineri, dintre care să nu-l uităm pe poetul Toni Chira care a împlinit și vârsta maturității în această escapadă poetică (sunt unele voci care spun că asta s-a întâmplat în parcarea de la Profi când se aștepta schimbul de tură, i s-ar fi cântat la mulți ani și ar exista și o filmare drăgălașă în direcția asta).

Marcel Vișa a întocmit o listă tare faină, o să urmăresc cu interes festivalul și anul viitor. Cred că o să crească și o să fie din ce în ce mai frumos. Regret că nu a putut să ajungă și Marian Mihai pe care mi-aș fi dorit tare să-l întâlnesc (v-am citit din în timp ce tu), dar sunt sigură că vor mai fi și alte ocazii.

Mi-a plăcut mult la Alba Iulia. Am citit cam repede, data viitoare promit să mă temperez. A fost o experiență grozavă pentru mine — și pentru că e primul meu festival, desigur. Dar mi se pare că Biblioteca Județeană “Lucian Blaga” Alba a avut o organizare foarte bună. Cum nota și Anca în articolul ei, nu au fost momente în care s-au împotmolit, din contră. Și diversitatea invitaților a fost ocazia perfectă de a oferi publicului ceva minunat — a fost cu muzică, pictură, poezie, un pic de performance și, în general, cu o energie tare bună. M-am bucurat. Mergeți cu încredere, anul viitor probabil o să fie (cel puțin) la fel de fain.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

*Mai multe poze puteți vedea și aici, pe Facebook.

**Mulțumiri infinite lui Marcel Vișa pentru invitație, cât și Bibliotecii, au avut grijă de noi, poezia a fost acolo, la Alba Iulia weekend-ul trecut. <3

***Eu, desigur, v-am citit din “nimic nu e în neregulă cu mine” (CDPL, 2021) și am început citirea cu “acesta ar putea fi un poem politic dar” pe care probabil îl voi citi cât de des se va ivi ocazia.