Ce am citit în octombrie și alte peripeții

În luna octombrie am pus la cale acest proiect foarte fain împreună cu Casa de Pariuri Literare: Proiectul “Despre debut. Istorii personale” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național unde am pregătit o serie de videocronici la câteva cărți de debut și la una de proză scurtă. Tot proiectul acesta poate fi urmărit pe canalul de Youtube al editurii în caz că l-ați ratat și sunteți interesați să-l descoperiți. Toate cărțile videorecenzate acolo fac parte din lista mea de lecturi de luna asta și nu o să le mai repet în postarea aceasta, dar trebuie să spun că m-am (re)întâlnit cu mare plăcere cu Doina Ioanid și Sorin Stoica, de prima am citit mai întâi Bazarul culegătoarei (despre care v-am și scris, din care v-am și citit) și a fost fantastic să mă întorc la debutul său înfricoșător și ludic (Duduca de marțipan). De Sorin Stoica am citit mai întâi Dincolo de frontiere și aș vrea să vă scriu mai pe larg și despre asta la un moment dat, proza scurtă din Povestiri cu înjurături a fost minunată, m-a distrat grozav, iar Sorin Stoica pare că a fost încă de la debut un prozator foarte iscusit, sigur și inteligent, cu o maturitate pe care nu cred că o întâlnești atât de des încă de la debut.

Altfel, în afară de videocronici, trebuie să vă spun că am avut o răceală tare agresivă luna aceasta — bucuria mea a fost că măcar nu a fost vorba de COVID. Însă dacă o simplă răceală adusă de fiica mea de la grădi, pe care am împărțit-o în mod diplomatic, m-a răpus într-atât… în noiembrie sper să putem face doza 3. Sunt(em) bine, însă vreo săptămână și ceva nu am fost în stare de (aproape) nimic, așa că mi-am făcut singură bine cu câte-o pâine proaspăt coaptă și recitind câteva cărți din Harry Potter. Odată la câțiva ani, nu foarte mulți, simt nevoia să recitesc seria asta care mă încălzește pe dinăuntru și mă face să plâng la fix aceleași scene cam de fiecare dată, cu toate că de multă vreme observ artificiile de limbaj și structurile narative, dar tot mă cucerește, ceea ce e tot ce contează.

• 

• 

Când mi-am mai revenit și m-am putut pune pe treabă, am continuat și cu lecturile în paralel.

• 

• 

Mi-am început luna cu o carte foarte scurtă cumpărată de la Librăria din Alexandria (Teleorman) fără să știu nimic despre ea, ci pur și simplu pentru că am vrut să mai iau o carte de un scriitor japonez: nuvela Pușca de vânătoare de Yasushi Inoue despre care am și notat pe Goodreads după ce am terminat-o: Nu e scrisă rău, ba chiar pot spune că pe alocuri stârnește bine interesul prin scriitură, cu toate că e o poveste destul de clișeică. Păstrează însă un stil simplu, specific literaturii japoneze dintr-o anumită perioadă – poate perpetuat și astăzi. Sunt curioasă să citesc și alte cărți de acest autor, asta e prea scurtă și cu o temă foarte des întâlnită așa că nu-mi pot da seama cât de mult “vorbește” cu mine autorul în sine. Mă atrage formatul ăsta confesional – scrisori, de data asta, și cred că vocile celor trei personaje feminine au fost destul de bine făcute, clar distincte. Mi-a stârnit curiozitatea pentru lecturi viitoare, nu sunt pregătită pentru un verdict. O lectură scurtă și ușoară, se citește foarte repede. 🙂

V-am scris deja despre Prăvălia de mărunțișuri a domnului Nakano de Hitomi Kawakami. Vreau să descopăr mai multe scriitoare japoneze contemporane și în acest sens am făcut și câteva achiziții recente de la Târgul cărții, de abia aștept să le descopăr. Am mai luat o carte și de Hitomi Kawakami căci mi-a plăcut într-atât prima. Aș vrea să iau și Vreme ciudată la Tokio, dar nu era pe stoc când am căutat-o. Nu e timpul pierdut…

O mare bucurie pentru mine luna asta a fost jurnalul lui Ciprian Măceșaru, Infrapaginal, pe care l-am parcurs cu foarte mult interes și care m-a cucerit din prima, dar zilele astea o să vă scriu mai pe larg despre el, de îndată ce mă adun suficient încât să scriu ceva cu sens: puteți urmări acest tiktok scurt și simpatic, între timp.

Mi-a plăcut și Indignare de Philip Roth pe care tot de la anticariat am luat-o, în urmă cu ceva timp, în engleză. Pe mine Philip Roth m-a cucerit cu Complexul lui Portnoy și găsesc o voce similară și în Indignare. Cu toate că sunt câteva lucruri care nu mă mulțumesc complet cu romanul ăsta, mi-a făcut totuși mare plăcere să-l parcurg — dar sper să vă spun mai pe larg despre el într-o zi. E problematic faptul că am tot promis că voi spune mai multe despre x și y carte și titlurile se tot adună și eu sunt cam restantă cu niște recenzii/impresii. I am working on a plan! Nu știu de ce am uitat s-o adaug în teancul de cărți atunci când am făcut poza, o eroare umană. Nu-i nimic, o las aici în toată splendoarea ei. <3

Despre Frumusețea bărbatului căsătorit, o carte de poezie superbă semnată de Diana Geacăr, o să puteți citi chiar mâine o cronică pe citeștemă.ro unde mi-am permis să scriu mai pe larg, dar vă las jos și un video cu o citire din cartea asta. Între timp vă recomand alte cronici despre cărți de-ale autoarei: Cine locuiește la subsol (proză scurtă), Dar noi suntem oameni obișnuiți (poezie), Sirina și alți monștri din Saad (proză scurtă). Și poate vă interesează și booktrailer-ul la Frumusețea bărbatului căsătorit, îl puteți urmări pe youtube.

Atât luna asta. Am fost tare răcită. Am și muncit contratimp. Am mai și citit. Am copt pâini, pizza, plăcinte. M-am jucat cu fiică-mea. Am spălat haine. Am făcut curat în casă. M-am plimbat pe afară și m-am bucurat de soare când a apărut. Am început să mă joc pe tiktok. M-am jucat Sims. Am desenat (încarc chestiuțe pe contul de instagram @mamibalaur). Și alte lucruri asemenea, cum zice fiica mea care cred că ar vrea să introducem în postarea asta și faptul că i-am luat un puzzle cu Spiderman pe care nu mai avem voie să-l desfacem și îl ține prin casă pe post de bibelou, citim cu drag Adevărul gol goluț, Ce este somnul și două cărți noi cu Franklin (una despre faptul că-i dezordonat și alta despre minciunica lui, în total o mare distracție, n-am putut s-o uit nici pe ea când am luat cărți, ceea ce este doar firesc. Vă las niște poze care vorbesc despre luna asta mai bine decât am făcut-o eu.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Și voi? Ce ați mai citit, ce ați mai făcut? Ce vreau să spun e că în noiembrie mi-am propus să mai fac un concurs pentru voi. Tot cu cărți, evident, nu m-am hotărât încă exact ce&cum, dar revin atunci când se clarifică lucrurile și în capul meu.

Cartea cu care vreau eu să îmi încep luna noiembrie este Cleanness de Garth Greenwell, o carte de proză scurtă pe care sigur o voi iubi cel puțin la fel de mult pe cât am iubit și What belongs to you despre care, de altfel, v-am și scris.

Vreme bună și lecturi grozave în noiembrie, asta v-aș dori pe lângă multă sănătate.

Xoxo, ne vedem curând cu o recenzie. 🌼

PS: Vă scriu toate acestea în timp ce ascult cântecele cu Peppa Pig. Dacă nu știți ce e asta, nu pot decât să vă compătimesc că atunci când intrați la duș nu cântați jumping up and down in muddy puddles… Ha. Ha. Haha. Joke’s on me. 😀

Curioși ce am citit în septembrie? Puteți descoperi aici.