Ce am citit în martie și alte peripeții

by Ramona Boldizsarin de zi cu zion Posted on

Luna martie nu a fost foarte productivă pentru mine, dar am reușit să citesc mai multe lucruri. A fost și luna în care am reușit să ne vaccinăm cu prima doză și, deși sunt departe de a mă simți în siguranță, totuși sper că facem pași mici în direcția aceea. Dar acum și aici vreau să vă vorbesc despre cărți! 🙂

Ce am citit?

Cred că ne amintim că am scris la începutul lunii o postare în care îmi propuneam tot felul de lucruri: Ce voi citi în martie. M-am ținut de planuri? I dare say, doar că am mai și trișat și am adăugat și alte titluri. Cineva mă întreba cam câte pagini citesc pe zi și aș vrea să mă laud, dar ca să fiu sinceră cu voi, sunt zile când citesc mai mult și zile când nu prea (sau chiar deloc). Așa că mi-e greu să fac o medie, nici nu am fost atentă la asta și nici nu cred că voi fi în viitorul apropiat. Luna martie a fost una bună, dar în luna aprilie trebuie să recuperez toate lucrurile la care nu am fost productivă în martie, sau să încerc. Astfel încât nu îmi voi mai propune o listă sau ceva asemănător. Dacă a ajutat lista? Da, pentru că s-a și potrivit cu nevoile mele, am avut și un reper, a fost fain să am un obiectiv și să mi-l îndeplinesc și da, cred că e un exercițiu de făcut din când în când. Dar despre asta vă voi vorbi altădată.

V-am scris deja despre Sirina și alți monștri din Saad de Diana Geacăr, despre The Discomfort of Evening de Marieke Lucas Rijneveld, Anchilopoetica de Ioan Mateiciuc și despre Vegetariana de Han Kang (care nu fusese pe lista inițială). Câteva rânduri pe social media am scris și despre Mandala de Oana Cătălina Ninu (voi integra într-o altă postare acele impresii). Am mai citit Where reasons end de Yiyun Li despre care vă voi scrie; dar și despre Oameni mari de Maria Orban, Kyparissia de Alexandra Niculescu și despre Biocharia. Ritual ecolatru de Mihok Tamas care mi-a plăcut enorm, o carte de poezie foarte bună. Mi-a plăcut și Opinii despre durere de Nora Iuga apărută inițial în 1980 și reeditată în 2020 la Casa de Pariuri Literare. Am mai trișat și cu Larvae, debutul lui Mircea Andrei Florea (poezie, Max Blecher, 2020).

În luna martie am dat startul pe blog și unor articolașe mai personale: cronicile Orbeasca-city: episodul 1 și probabil că vor mai urma astfel de intrări pe viitor. V-am mai scris însă și despre Soldații de Adrian Schiop, un roman care mi-a plăcut foarte mult și despre vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv de Gabriela Feceoru, o carte de poezie nominalizată anul trecut la Sofia Nădejde. Dar luna martie a însemnat și începutul colaborării mele cu citestema.ro unde voi scrie, la Kooperativa poetică, câte o cronică pe lună. Am scris luna aceasta despre cartea Ancăi Zaharia, așa cum și promisesem: eu n-am trăit războiul: fragilitatea devine o armă cu muniție parabilă fizic. E o carte care pe care am găsit-o foarte intimă și mi-a plăcut foarte mult, deși nu știu dacă voi reuși să vă citesc din ea. De citit v-am și citit săptămânal câte un poem și dacă mă urmăriți deja pe social media știți asta. V-am citit poeme de Olga Ștefan, Rozana Mihalache, Diana Geacăr și Deniz Otay.

*Luna asta s-au și scris câteva cronici minunate la cartea mea Nimic nu e în neregulă cu mine și aș vrea să le adun aici, pentru cei care le-au ratat sau sunt curioși: Andreea Apostu scrie pe Poetic Stand: Debutul bine temperat, Diana Ilie scrie pe citestema.ro: Aftermath: despre nimic nu e în neregulă cu mine, Anca Zaharia scrie pe site-ul ei: nimic nu e în neregulă cu mine și Ioana pe ciobanuldeazi: exercițiu nefiltrat al acceptării și purificării. (Despre prima cronică: fragilă sau puternică?, a lui Romeo Aurelian Ilie v-am spus deja, ea a apărut în februarie). Le mulțumesc celor care au citit și au scris despre cartea asta, în orice formă. Sunt mai multe persoane care au scris pe goodreads, instagram, facebook, tot ce mi-a venit în feed, am citit cu mare drag și m-am bucurat să văd la câți oameni a ajuns nimic nu e în neregulă cu mine. Când sunt nesigură, la cuvintele lor mă gândesc.

Iar eu? Ce altceva am mai făcut? Am scris, am citit, am ignorat responsabilități și deadline-uri, am desenat și m-am jucat cu fiică-mea, am citit cu fiică-mea (care e o altă activitate distinctă în sine). Am făcut pâinici și am încercat să-mi domolesc anxietățile cum am putut. Uneori nu am reușit la fel de bine ca altădată. Dar sper ca luna aprilie să fie mai blândă cu noi. Și, în altă ordine de idei, e și ziua mea luna asta așa că sper că oricât voi citi, să “primesc” un teanc de cărți. Da, am o listă.

Luna aprilie mă prinde cu trei cărți începute: Obit de Victoria Chang (poezie), Copiii lui Marcel de Ema Stere (530 pag…) și Ancient Tillage de Raduan Nassar, carte pe care am văzut-o recomandată în ultimul vlog al Ruxandrei Gâdei care e booktuber-ul meu preferat și, dacă nu o urmăriți deja, v-o recomand. Așa cum vă recomand să ascultați și podcast-urile de la Timpul Prezent, Zest și Mind Architect pe care le ascult și eu zilele acestea. Dacă vă întrebați când găsesc timp să ascult, eu ascult podcast-uri când spăl vase, gătesc -dacă pot și nu sunt în conversație cu cineva, cu fiica mea de exemplu. Și când alerg, adică de două ori pe săptămână. Și zilele astea revăd Dr. House și Downton Abbey (care pentru mine e unul dintre serialele alea care îmi dau o senzație de familiaritate datorită personajelor and it’s a fun rewatch; nu știu cât voi reuși să citesc zilele astea, date fiind datele problemei).

Vă las cu o melodie și poze diverse. Să aveți o lună frumoasă și să citiți cu plăcere, orice ați citi. Dar sunt curioasă, ce mai citiți?