În iunie am citit bine pe ploaie, dar de îndată ce au început căldurile sufocante, mi-a fost greu și să citesc, și să-mi fac treaba. Totuși, cumva am răzbit și, deși am avut niște zile în care n-am reușit nici să fiu productivă în vreun fel, nici să citesc, cumva lucrurile s-au echilibrat. Îți dai seama cam care e nivelul meu de energie după cât de des coc pâini. În iunie n-am prea copt.
Dar iunie a fost și luna în care am citit una dintre cele mai faine cărți. E vorba despre “Multă forță și un dram de gingășie” de Andrei Dósa (ed. Polirom, 2021). Încă nu am reușit să vă scriu despre cartea asta și de abia aștept s-o fac. Despre acest autor v-am mai scris în câteva rânduri (American Experience și Ierbar). “Multă forță și un dram de gingășie” a urcat pe lista lecturilor favorite de anul ăsta. La capitolul roman am mai citit Tot înainte de Ioana Nicolaie (ed. Humanitas, 2021)- o altă carte care mi-a plăcut fantastic de mult și despre care vă voi povesti când o să am niște timp, am de gând să o mai citesc pe Ioana Nicolaie și acum mi-e clar că toate recenziile favorabile pe care le-am citit îi fac cu adevărat cinste. A fost o bucurie s-o citesc și nu o să ratez notele de lectură mai amănunțite pentru acest roman.
Luna aceasta am făcut și ceva ce nu s-a mai întâmplat de mult. Am intrat într-un anticariat (Târgul Cărții) și am cumpărat două cărți fără să le răsfoiesc. Un volum de opere de-ale lui Radu Cosașu și un roman foarte scurt de Ciprian Măceșaru (despre a cărui carte de poezie Corpuri de întunecat am scris deja). Eram (sunt) foarte curioasă în legătură cu ambii, pe primul l-a recomandat un scriitor pe care-l admir, la un moment dat, pe cel de-al doilea l-a recomandat Radu Vancu într-un interviu (cu jurnalul, e drept, dar pentru că am citit puțin din poezia lui, eram tare curioasă și în legătură cu proza). Dar nu am avut timp nici să mă gândesc prea mult și nici să aleg cărți, eram cu fiica mea care începuse să facă distrugeri (a se citi postarea aceasta despre “tu ești o mamă fericită non-stop?” unde apare această informație prima oară), așa că a trebuit să mă car repede și am furat două titluri de pe raft fără să fac mari cercetări. Furat, adică luat, le-am plătit, vă rog să nu vă impacientați (cam 8 lei fiecare). Și pentru că am avut timp și mai ales curiozitate, am dat gata romanul lui Ciprian Măceșaru cât a dormit fiica mea la prânz (un eveniment ce merita clar sărbătorit în fel și chip). O să vă scriu neapărat despre “Portbagaj” (ed. Trei, 2014) pentru că am multe de spus despre cartea asta și nu dezvălui nimic anticipat. Am o vagă bănuială că o să fiu foarte “aprinsă” când o să scriu despre ea (ceea ce e de bine).
Am terminat și lectura volumului de proză scurtă “Marile bucurii și marile tristeți” a lui Augustin Cupșa (ed. Humanitas, reeditare, 2021). Povestirile sunt într-adevăr impecabil scrise, doar că nu m-au atras foarte tare, sunt rupte din viață, molcome, adesea monotone -și ăsta poate fi un lucru bun. De fapt, în ceea ce mă privește, problema -dacă a existat una – a fost că am citit multe povestiri în stilul acesta și cred că nu am avut răbdare pentru ele. Ceea ce spune mai multe despre mine decât despre carte. Altfel, sunt câteva care chiar m-au atras și multe scene din povestiri mi-au rămas în minte. E foarte bun la a descrie situații, stări și personaje.
La capitolul poezie s-a citit tic-tac de Dana Catona (CDPL 2021) , În rest viața e frumoasă de Diana Iepure (Casa de Editură Max Blecher, 2021), Prematur de Miruna Vlada (ed. Cartier, 2021) — despre toate acestea voi scrie într-o formă sau alta, Corpuri de întunecat de Ciprian Măceșaru (CDPL, 2020, despre care am scris), și Fraht de Rodica Draghincescu (Casa de Editură Max Blecher, 2018; am scris despre Copilul cu piele de iarnă , ed. Tracus Arte 2020, și vă invit să citiți; mi-a plăcut și Fraht, desigur).
Și am mai citit ceva ce urmăream de ceva timp. V-am vorbit de mai multe ori despre discursul Chimamandei Ngozi Adichie despre feminism, are un ted-talk pe tema asta pe care v-am tot invitat să-l urmăriți. O să-l las mai jos. Are și o carte numită “Feminist(ă) Feminiști” care e, mai mult sau mai puțin, transcrierea acelui Ted Talk (în traducere la noi la Black Button Books, 2012, 2014). Am adorat să citesc acest mic eseu și iubesc discursul acestei scriitoare pe tema feminismului. Merită o postare separată acest subiect, așa că să așteptăm momentul.
În engleză am citit doar Transcendent Kingdom de Yaa Gyasi, o carte pe care urmăream s-o lecturez de ceva timp și care chiar nu m-a dezamăgit, este un roman despre adicție și sensibilitate, despre cum reușim să facem față acestor momente grele din viața noastră când apropriaților noștri nu le e bine, despre cum asta ne afectează. E o carte introspectivă, vulnerabilă, foarte bună și poate vă scriu mai pe larg și despre ea. Parcă se traduce și la noi, dacă nu mă înșel.
Mai jos Ted-Talk-ul Chimamandei Ngozi Adichie. Multe lecturi faine vă doresc și în iulie, că în iunie eu am avut parte de cărți bune. Și, să nu uit, eu luna asta am revăzut multicele episoade din Dr. House. Am făcut puzzle-uri și am citit multe cărți cu fiica mea. Literatură pentru copii. Și astea trebuie notate undeva, nu credeți?
Poetă, podcaster, mamă, blogger, promoter cultural, expertă la visat cu ochii deschiși și inventat povești.
Mă poți susține aici: patreon.com/ramonaboldizsar
Ascultă și tu podcastul literar Perfect Contemporan! Mai scriu și la Revista Golan, Revista Psyche și citeștemă.ro
Am debutat în 2021 la Casa de Pariuri Literare cu volumul de poezie: Nimic nu e în neregulă cu mine.
Interviuri de ascultat/văzut: la Timpul Prezent, la Zest, la Biblioteca lui Gelu, altfel pe Youtube.
Interviuri de citit: pt IQads, pentru Adevărul (+partea a doua), Poetic Stand, Dlite-Blog-Goethe, pentru Mansarda Literară, Țignal CDPL.