Portret al artistului după moarte, Andrei Mocuța

Am răsfoit cartea lui Andrei Mocuța atunci când voiam s-o pun în raft unde urma să își aștepte rândul cu alte volume care-s nerăbdătoare să fie descoperite. Și această întâlnire fugitivă a fost prilejul perfect de a nu o mai lăsa din mână — poezia lui Andrei Mocuța este simplă, în toate aparenețele foarte sinceră …

Nada, Andrei Dósa — despre ce vorbim când singurătatea se strecoară în iubire

Despre Dósa v-am scris și cu alte ocazii, v-am îndemnat de mai multe ori să citiți Expectativa luminoasă (2020, OMG), cel mai recent volum al său de poezie din care v-am și citit de vreo două ori, dar mi-au plăcut tare și American Experience și Ierbar. Cireașa de pe tort rămâne, desigur, ultimul său roman …

Alergătorul invizibil, Ciprian Măceșaru — un ratat pe fugă

Am pus mâna pe Alergătorul invizibl de Ciprian Măceșaru, apărută în 2019 la Editura Paralela 45 și știam deja că o să întâlnesc o proză dinamică, o narațiune care curge și, în general, o scriitură pe gustul meu. Citesc în paralel și Infrapaginal, jurnalul lui Ciprian Măceșaru (Jurnal 2000-2018, ed. Cartex 2019; îl voi citi …

Tot înainte, Ioana Nicolaie

Într-un interviul la Timpul Prezent (Radio România Cultural), Ioana Nicolaie îi spune Adelei Greceanu: “Arsenia este copilul strivit de istorie,” iar eu acest amănunt nu mi l-am putut scoate din cap în timpul lecturii. Tot înainte este o carte care m-a întristat și m-a ținut de mână deopotrivă, o carte la care am venit curioasă …

Multă forță și un dram de gingășie, Andrei Dósa

Multă forță și un dram de gingășie. Ce titlu! Am așteptat cartea aceasta cu sufletul la gură. Am bănuit încă de când am început-o că o să fie una dintre cărțile mele preferate din literatura română contemporană și nu m-am înșelat. Lucrurile pe care le notam la începutul lecturii încă au sens: O proză simplă, …