despre când citești…

Savurez o a doua cană de cafea și citesc o pagină din Mătușa Julia și condeierul de Llosa și mă gândesc, simt involuntar o chestie familiară și totodată nostalgică, ceva ce mă face să mă opresc și să zâmbesc, să oftez fericită și să-mi arunc din nou o privire fugară …

Noi, Evgheni Zamiatin

Imaginează-ți asta: o lume de sticlă împrejmuită de Zidul Verde. Te simți în siguranță înăuntru pentru că nu există pericole, pentru că oamenii se aseamănă și nu au nume aleatorii, ci concrete și sintetizate (inițiala și numerotarea!) 60 SHARES Share on Facebook Tweet Follow us Share Share Share Share Share

Ai uitat să râzi, Bogdan Munteanu

Câteodată am chef să mai explorez și literatură contemporană (sunt atâtea titluri mari pe care încă nu le-am citit și/sau descoperit, astfel că rămân de multe ori pierdută prin alt secol și alți ani; de exemplu, acum explorez minunata lume din Fundația lui Asimov)… dar mai ies din vizuină și …

vorbe-n vânt

vorbe-n vântdegeaba strigi, nu te ascultă nimeniaud și ei și noi și toțidar nu conteazăvine vântul și ia totrămâi doar tu cu tinefloarea aia ofilitănu își revine dac-o uzinu e, n-o să mai fiecuvinte mari ce nu au prețmai ales pe hârtieaceleași vorbe iar și iardar nu apuci să le asculțivine …