Maiaua (sau despre cum să trăiești periculos)

Am această amintire vagă, dar parcă vie despre creatura asta pe care voia ionuț s-o creștem împreună în sufragerie, o chestie acră, pretty much alive și pe care o poreclisem într-un fel sau altul monstruos (chewbacca sau ceva) și pe care urma s-o folosim la făcut pâine. La făcut pâine! …

Ce să mai citești în vreme de coronavirus

Stuck at home și nu știi ce să mai citești? Nu știi ce să mai faci sau *pauză teatrală cu gura căscată* ce să mai citești? Poate… pot să te ajut? Andrei Ruse scrie acest articol pe blog cu niște sfaturi despre cum să nu intri în depresie în autoizolare, …

când te trezești prea devreme

Ascult Spărgătorul de nuci la ora 6 și mă bucur de câteva momente de singurătate când copilul meu încă sforăie în pat și eu nu îmi găsesc locul (nu pentru că nu aș avea activități, ci pentru că m-am trezit prea devreme ca să pot funcționa). La 2:30 credeam că …

Vara în care mama a avut ochii verzi, Tatiana Țîbuleac

‘Tatiana Țîbuleac’ părea să fie primul răspuns la îndemână al (foarte) multora la întrebarea, ce autori contemporani români recomandați? Plot twist, Tatiana Țîbuleac e basarabeancă, născută la Chișinău în ‘78 (acum trăiește la Paris, înțeleg). Dar există aici orice motiv posibil și imposibil de mândrie pentru că Tatiana Țîbuleac scrie …

despre când citești…

Savurez o a doua cană de cafea și citesc o pagină din Mătușa Julia și condeierul de Llosa și mă gândesc, simt involuntar o chestie familiară și totodată nostalgică, ceva ce mă face să mă opresc și să zâmbesc, să oftez fericită și să-mi arunc din nou o privire fugară …

Noi, Evgheni Zamiatin

Imaginează-ți asta: o lume de sticlă împrejmuită de Zidul Verde. Te simți în siguranță înăuntru pentru că nu există pericole, pentru că oamenii se aseamănă și nu au nume aleatorii, ci concrete și sintetizate (inițiala și numerotarea!) Ramona BoldizsarBlogul acesta este despre nimic și orice în același timp; confesiuni, frânturi …

despre starea saramago

Citesc de câteva zile Manual de pictură și caligrafie de Saramago și e atât de minunată încât mi-e greu să avansez. Vreau și nu vreau s-o citesc. Mă face să am chef să scriu. Mă face să am chef să stau să mă uit la ea și s-o admir (cartea, titlul, …

Ana Maria Sandu (e iulie și plouă torențial)

despre acel sentiment care te izbește când se stinge tumultul provocat de o ploaie torențială dar și despre secunda năucitoare care readuce același sunet pierdut și picăturile uriașe de ploaie. Citesc Aleargă  în timp ce afară toarnă. Am început să citesc cartea încă dinainte, când afară doar mirosea vag a ploaie …